Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca v-a primi un nume

Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca ar putea să primească un nume în acest an. Propunerilor vor fi supuse unei dezbateri publice în această toamnă. Horea Uioreanu, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj a dezvăluit în cadrul emisiunii “Domnule Primar” primele trei variante – Smaranda Brăescu, Emil Racoviţă şi Hermann Oberth. 

       Denumirea aeroportului clujean pare să fie una dintre priorităţile noii conduceri a Consiliului Judeţean Cluj fiind analizate deja denumirile a peste 100 de aeroporturi din Europa în acest sens.

.    “Va urma o dezbatere în care să se propună şi să se discute numele pe care îl vom da acestui aeroport. Este un prim pas şi acest lucru se va întâmpla în septembrie. Această comisie va propune probabil câteva nume, iar opinia publică din Cluj va putea opta, prin vot, viitorul nume”, a declarat Horea Uioreanu.

Până în acest moment există trei propuneri venite de la oamenii de afaceri, de la universitari, dar şi din partea reprezentanţilor aeroportului clujean.

Smaranda Brăescu, numită şi regina înălţimilor a fost prima femeie paraşutist din România şi printre primele din lume. În 1931 a efectuat un salt de la 6.000 de metri cu care a doborât recordul feminin mondial, iar în 1932, cu saltul de la peste 7.000 de metri, a bătut recordul mondial deţinut de un american.

Născut la 15 noiembrie 1868 numele exploratorului, speologului şi biologului Emil Racoviţă are legături strânse cu Clujul. Acesta a pus bazele Institutului de Speologie la Universitatea Cluj la căpătâiul căruia au stat toate studiile strânse de biolog în cadrul explorărilor sale în sute de peşteri. Acesta a fost preşedinte al Academiei Române de Ştiinţe între 1926 şi 1929 şi rector al Universităţii din Cluj între 1929 şi 1930.

Hermann Oberth s-a născut pe 25 iunie 1894 la Sibiu şi doar 15 ani mai târziu a început primul său proiect pentru o rachetă cu echipaj uman. A studiat fizica la Cluj, Munchen şi Gottingen şi în 1930 obţine prima expertiză oficială pentru motorul unic de rachetă, iar între 1932 şi 1935 dezvoltă mai multe metode experimentale de rachete, o parte dintre ele fiind şi lansate.

O alegere finală va fi făcută abia după consultarea clujeniilor realizată, cel mai probabil, în mediul online.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *