Sens giratoriu în fața Aeroportului

   Consiliul Județean Cluj anunță că au început lucrările la sensul giratoriu de la Aeroportul Internațional Cluj, din 1 aprilie, scrie stiridecluj.ro

Lucrările la sensul giratoriu de la aeroportau demarat. Pe 29 martie, Primăria aeliberat constructorului autorizația despargere, necesară pentru devierea liniilor de medie tensiune și a rețelelor de gaz. Maie nevoie ca RATUC să repoziționeze stâlpii care îi aparțin, iar apoi se va construi sensul giratoriu efectiv. La această ora se lucrează. Autorizația expiră în decembrie”, precizează reprezentanții Consiliului JudețeanCluj.

Lucrările ar urma să fie terminate în 24 de luni.

Primarul Emil Boc a precizat că după terminarea lucrărilor RATUC va introduce un autobuz de la Gară la Aeroportul Internațional Cluj, pe strada Grigore Ignat.

Autobuzul ar circula pe Bulevardul Muncii – strada Grigore Ignat – strada Traian Vuia – Aeroportul Cluj. ”De la Gara mergi spre Bulevardul Muncii si la capat, inainte de depoul de tramvaie, autobuzul o ia la dreapta pe Grigore Ignat si de acolo se iese pe Traian Vuia si la Aeroport”, au precizat reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca.

Electrica S.A face ”CADOU” sânnicorenilor: din nou fără curent !

   Electrica S.A a lăsat și în acest an, de Sărbători, localitatea Sânnicoara fără curent electric.  Acesta este al 3lea an consecutiv în care compania de electrificare Electrica S.A au probleme cu energia electrică de Sărbători în localitatea Sânnicoara. Anul trecut și acu’ 2 ani, curentul electric a fost întrerupt chiar în 25 decembrie, seara, la fel în jurul orelor 18:00 – 20:00

De această dată, curentul a fost întrerupt la ora 17:45 și a revenit abia la ora 20:00

Contactați, angajații Elctrica S.A au spus că s-a produs o defecțiune la unul din transformatoarele de energie electrică din Sânnicoara și astfel curentul electric v-a fi întrerupt pentru o oră.

Curentul electric a revenit în localitate abia după mai bine de 2 ore. (ora 20:00)

Avion Lufthansa, blocat pe Aeroportul Internațional Cluj din cauza unei defecțiuni

O aeronavă aparținând companiei Lufthansa, care ar fi trebuit să decoleze duminică dimineața spre Munchen, a fost oprită la sol din cauza unor defecțiuni tehnice.

 

Avionul nu a mai decolat pentru că aparatura de bord indica date eronate. Un echipaj al Lutfhansa a ajuns la Cluj-Napoca cu un alt zbor, iar pasagerii au fost direcționați spre alte cursa, astăzi și mâine”, a declarat David Ciceo, diretorul Aeroportului Internațional Cluj.

MV Trans achizitioneaza autobuze noi

Firma piteșteană SC M.V. TRANS 2007 SRL care se ocupă de transportul în comun pe ruta ”Cluj-Napoca – Apahida” a achiționat autobuze noi din Germania.

Autobuzele germane sunt deja folosite pe traseul ”Cluj-Napoca – Apahida” iar cei care călătoresc cu aceste autobuze par a fi mulțumiți.

”E mai bine cu astea. Celelalte, deși erau mari, aveau foarte puține locuri pe scaune. Autobuzele care le-au adus acum seamănă cu cele de RATUC: sunt și spațioase și au suficiente locuri pe scaune” explică un călător de pe ”Cluj-Apahida”

Pe de altă parte unii călători consideră că noile autobuze germane au fost aduse și din cauză că în scurt timp licența de transport pentru această rută, câștigată acu  2 ani de MV Trans, e pe cale să expire.

Reprezentanții firmei de transport spun că nu toate autobuzele pentru această rută au fost înlocuite ci o să le folosească în paralel cu celelalte ”vechi” .

Oameni din Sannicoara mai asteapta bani pentru exproprieri ale Aeroportului Internațional Cluj

Exproprierile în cazul pistei de 3.500 de metri a Aeroportului Internațional Cluj-Napoca înaintează cu pași de melc. Mai puţin de 10% dintre proprietarii ale căror parcele au fost introduse în şantierul căii de rulare au fost despăgubiţi până în acest moment. Pe listă mai aşteaptă alte 650 de persoane, însă Consiliul Judeţean Cluj spune că deocamdată nu dispune de fonduri pentru exproprieri.

„La capătul pistei, de 2.100 de metri, Apele Române -Guvernul României va devia Someşul. Lcurarea este licitantă. După aceea, diferenţa de 1.400 de metri urmează să fie executată„. a precizat Horea Uionreanu, preşedintele CJ Cluj.

Cât despre exproprieri, Uioreanu a spus că „stăm bine„. „Stăm bine cu exproprierile, dar din păcate nu stăm aşa de bine cu despăgubirile. Dar asta nu este din vina noastră, pentru că este şi din vina celor expropriaţi, care trebuie să completeze un dosar cu moşteniri şi aşa mai departe. Prima fază am încheiat-o. 50 de loturi au fost despăgubite din cele expropriate. Mai sunt 650. În total sunt 700 de loturi, dar trebuie precizat că nu toate au fost ocupate de lucrări şi nici nu au nevoie să fie ocupate de aceste lucrări„, a mai adăugat edilul.

Lucrările au fost demarate în 2011, iar finalizarea proiectului este preconizată pentru data de 1 iulie 2013.

Sute de clujeni din Sânnicoară aşteaptă banii pentru terenurile expropriate la aeroport

Clujenii din Someșeni și Sânnicoară aşteaptă banii care li se cuvin în urma exproprierilor pentru realizarea pistei de aterizare-decolare de 3.500 de metri a Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca.

Doru Chicinaş, unul dintre clujenii care ar trebui să fie despăgubiţi pentru terenurile necesare extinderii aeroportului clujean, se arată dezamăgit de faptul că banii ce i se cuvin întârzie să vină. Chicinaş are un hectar şi jumătate de teren care intră în zona de siguranţă a noii piste, şi se plânge că sumele de bani care urmau să asigure despăgubirile au fost alocate, prin acte adiţionale, firmelor care lucrează la aeroport.

„Până acum au primit despăgubiri doar 13 oameni. Toţi banii care trebuiau să ajungă anul acesta la proprietari au ajuns la firmele care lucrează la pistă. Între cei care aşteaptă să fie despăgubiţi sunt oameni în vârstă, vor să vadă şi ei un leuţ de acolo”, a spus Doru Chicinaş.

Conform Legii 255/2010, art.21, „În termen de cel mult 90 de zile de la data emiterii hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirilor, expropriatorul efectuează, prin transfer bancar sau numerar, plata despăgubirilor către titularii drepturilor de proprietate asupra imobilelor expropriate sau consemnarea acestora, potrivit prevederilor prezentei legi„. Prin urmare, plata despăgubirilor este condiţionată de emiterea unei hotărâri de consiliu judeţean prin care să se stabilească sumele ce urmează a fi date persoanelor expropriate.

Conform contractului pentru construirea noii piste de aterizare-decolare, de 2.100 de metri, lucrările au început în septembrie 2011 şi urmau să se finalizeze în maxim şase luni.

Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca v-a primi un nume

Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca ar putea să primească un nume în acest an. Propunerilor vor fi supuse unei dezbateri publice în această toamnă. Horea Uioreanu, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj a dezvăluit în cadrul emisiunii „Domnule Primar” primele trei variante – Smaranda Brăescu, Emil Racoviţă şi Hermann Oberth. 

       Denumirea aeroportului clujean pare să fie una dintre priorităţile noii conduceri a Consiliului Judeţean Cluj fiind analizate deja denumirile a peste 100 de aeroporturi din Europa în acest sens.

.    „Va urma o dezbatere în care să se propună şi să se discute numele pe care îl vom da acestui aeroport. Este un prim pas şi acest lucru se va întâmpla în septembrie. Această comisie va propune probabil câteva nume, iar opinia publică din Cluj va putea opta, prin vot, viitorul nume”, a declarat Horea Uioreanu.

Până în acest moment există trei propuneri venite de la oamenii de afaceri, de la universitari, dar şi din partea reprezentanţilor aeroportului clujean.

Smaranda Brăescu, numită şi regina înălţimilor a fost prima femeie paraşutist din România şi printre primele din lume. În 1931 a efectuat un salt de la 6.000 de metri cu care a doborât recordul feminin mondial, iar în 1932, cu saltul de la peste 7.000 de metri, a bătut recordul mondial deţinut de un american.

Născut la 15 noiembrie 1868 numele exploratorului, speologului şi biologului Emil Racoviţă are legături strânse cu Clujul. Acesta a pus bazele Institutului de Speologie la Universitatea Cluj la căpătâiul căruia au stat toate studiile strânse de biolog în cadrul explorărilor sale în sute de peşteri. Acesta a fost preşedinte al Academiei Române de Ştiinţe între 1926 şi 1929 şi rector al Universităţii din Cluj între 1929 şi 1930.

Hermann Oberth s-a născut pe 25 iunie 1894 la Sibiu şi doar 15 ani mai târziu a început primul său proiect pentru o rachetă cu echipaj uman. A studiat fizica la Cluj, Munchen şi Gottingen şi în 1930 obţine prima expertiză oficială pentru motorul unic de rachetă, iar între 1932 şi 1935 dezvoltă mai multe metode experimentale de rachete, o parte dintre ele fiind şi lansate.

O alegere finală va fi făcută abia după consultarea clujeniilor realizată, cel mai probabil, în mediul online.

 

Aeroportul din Cluj sau cel din Mures?

Războiul tarifelor aeroportuare între Cluj-Napoca şi Târgu Mureş continuă. La finalul săptămânii trecute, consilierii judeţeni din Mureş au aprobat un tarif de un euro pe pasager, în timp ce la Cluj tarifele sunt de şase euro pe pasager, iar la nivel European se ridică până la 11 euro. Consiliul Judeţean Cluj analizează posibilitatea blocării în instanţa şi a acestor tarife. 

Tarifele anterioare stabilite de aeroportul din Târgu-Mureş au fost blocate în instanţă de Consiliul Judeţean Cluj din cauza concurenţei neloiale pe care o creau, potrivit administraţiei judeţene.

„Sunt foarte mici. Este vorba de un euro pe pasager. De exemplu la aterizare au şi mai mari reduceri. Costul mediu pentru prelucrarea unui pasager pe plan european este de 10 – 11 euro. Costul mediu”, a declarat David Ciceo, directorul Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca.

   Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Lokodi Emoke, consideră că tariful de un euro a fost stabilit în favoarea pasagerilor. Hotărârea anterioară fusese dată în momentul în care la şefia Consiliului Judeţean Mureş se află Lokodi Emoke.

„Părerea mea este că nu este treaba vicepreşedintelui să ofere declaraţii pe hotărâre. Eu am votat aceste tarife.Este o hotărâre pentru ajutarea pasagerilor şi pentru aeroport.

Dacă această nouă decizie va fi sau nu atacată din nou în instanţă se va stabili în urma unei analize a Hotărârii de Consiliul Judeţean emisă la sfârşitul săptămânii trecute.Noi suntem pentru dezvoltarea aeroportului”, a precizat Lokodi Emoke, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Mureş.

 

Planorism pe vreme caniculară. FOTO/VIDEO

Vremea caniculară din aceste zile nu îi opreşte pe pasionaţii de zbor să se întâlnească la Aeroclubul „Traian Dârjan“ din Sannicoara. Deşi cele 30 de grade Celsius din termometre şi condiţiile atmosferice nu sunt tocmai ideale pentru zborurile de antrenament, cursanţii se înalţă netemători cu planoarele puse la dispoziţie de aeroclub, exersând ore în şir ca să obţină licenţa de zbor.

[stream provider=youtube base=x:/www.sannicoara.ro flv=http%3A//www.youtube.com/watch%3Fv%3D6lhcur8dBdM%26feature%3Dplcp img=x:/img.youtube.com/vi/6lhcur8dBdM/0.jpg embed=true share=true width=560 height=315 dock=true controlbar=over bandwidth=high autostart=false /]

„Decolările astăzi au avut loc la mosor, se pot face şi la remorcaj de avion, decolările la mosor sunt limitate ca înălţime, de lungimea cablului, deci de lungimea terenului pe care îl avem aici, la avion în funcţie de tema pe care o are elevul, pot fi mai jos sau mai sus, remorcaje la acrobaţie se fac în jur la 1200 de metri şi de acolo planorul evoluează până la sol.” – Gelu Luca, comandantul Aeroclubului „Traian Dârjan” din Sannicoara

„Am fost prima dată anul trecut cu avionul şi mi-a păcut foarte mult, şi am zis că vreau neapărat, totuşi nu se compară cu avionul, e ceva unic, deci nu se compară deloc.
Ți se pare accesibil să înveţi să zbori cu planorul?
Da, deci e chiar foarte uşor, mă gândeam că o să fie foarte greu, că o să am probleme, dar chiar e foarte uşor, deci e accesibil oricui. Am început doar acum din iarnă, din primăvară şi nu ştiu, îmi plac foarte mult avioanele şi dcă am avut ocazia am zis că totuşi să încerc.”

În acest sezon, la Aeroclubul din Sannicoara, judeţul Cluj, se pregătesc 32 de noi cursanţi, care se adaugă celor 50 din anii trecuţi.
„Statul român deocamdată subvenţionează pentru tinerii între 16 şi 23 de ani planorismul, e gratuit, pentru cei peste 23 de ani care vor să se apuce de planorism, este contracost, costurile ajung undeva între 800 şi 1000 de euro pentru un cursant să obţină licenţa în mână.” – Gelu Luca

„Ei încep un curs teoretic care se desfăşoară pe parcursul iernii aproximativ trei luni de zile, după care dau un examen din partea de teorie şi cei care sunt admişi la zbor încep partea practică.” – Ciprian Lupaș, instructor planorism

La doar 20 de ani, Vlad speră ca după obţinerea licenţei în planorism să realizeze şi un zbor de distanţă.
„Să încerc o senzaţie nouă, pentru că e destul de ecologic, nu consumă nimic efectiv planorul, e foarte curat, nu auzi niciun zgomot de motor şi în plus era şi gratuit, e super.” – Vlad, cursant planorism

Gratuit sau chiar contra cost, cursurile de planorism oferă senzaţii unice şi pot fi un prim pas pentru obţinerea brevetului de pilot de linie.